Tărm neatins

Eu sunt acolo
Unde sfârşeşte infinitul…
Sunt o pasăre de larg
Închipuită doar în artă, ori
Numai în suflete adevărate!…
Tu, călătorule sfânt, mă găseşti
Unde n-a rămas urmă în
Nisipul tărâmului meu,
Ţărm neatins…
Al colţ uitat de lume
Răsturnând totul şi n-ai să-l găseşti
Mai întâi de a şti eu!…
Numai sufletele curate
Etern vor ajunge la mine,
Atunci când rubiniul zorilor
Te reflectă ca o umbră
Iubită pe valurile trupului meu;
Numai atunci nu voi simţi că
Sunt un ţărm neatins…

Comments are closed.